Treceți la conținutul principal

Postări

În așteptarea unui autor. Vladimir Tismăneanu : apostat sau renegat

Am un titlul destul de bun pentru o analiză psihosociologică a unui personaj interesant, Vladimir Tismăneanu : apostat sau renegat? APOST A T, -Ă, apostați, -te, s. m. și f. , adj. (Persoană) care a săvârșit o apostazie ( 1 ); p. ext. răzvrătit, rebel. – Din fr. apostat, lat. apostata. sursa: DEX '09 (2009) adăugată de LauraGellner acțiuni apost a t, ~ă [ At: DOSOFTEI, V. S. 127/2 / V: ( înv ) ~a / Pl: ~ a ți, ~e / E: lat apostata , gr ὰποστάτης , fr apostat ] 1-2 smf , a (Persoană) care a săvârșit o apostazie Cf renegat . 3 a ( Pex ) Răzvrătit (împotriva autorității statului) Si: rebel . sursa: MDA2 (2010) adăugată de blaurb. acțiuni APOST A T l. adj. ⛪ Care s’a lepădat de credință, nelegiuit: călugăr ~ fig . : Ea o inimă de aur, el un suflet ~ (EMIN.). II sm . ⛪ Cel ce s’a lepădat de credință: un ~ al credinței creștine [ngr. άποστάτης]. sursa: CADE (1926-1931) adăugată de Onukka acțiuni AP
Postări recente

Dan Culcer. A murit Nicolae Manolescu

A murit Nicolae Manolescu. Să-i fie țărâna ușoară. Copiilor săi — un gând bun. Mă pregăteam să mă lansez într-un dialog polemic, cu autorul unui denunț. Nu voi mai putea încerca, într-o polemică rămasă fără partener, analiza cauzelor metamorfozei și degringoladei morale a acestui om și literat pe care, în revista Vatra, l-am publicat cândva cu reală plăcere. Pe care îl citeam cu interes pentru cronicile din Contemporanul și apoi din România literară . După 1990, i-am criticat public comportamentul abuziv, în calitatea sa de președinte al Uniunii Scriitorilor. Toată corespondența pe această temă am făcut-o recent publică, ca replică la modul scârbos, o răzbunare ocolitoare, un mod de a plăti o poliță la o cotitură, în care studiul meu de sociologia succesului, intitulat Sociograme. Succesul literar sau trocurile intracomunitare , publicat în Vatra a fost un pretext. M-a denunțat, în decembrie 2023, ca «antisemit» în paginile României literare , secondat de un așa-zis democrat, Mirce

Sun Țzâ. Metode pentru a învinge un popor, fără lupte

Sun Țzâ (722-481 î.e.n.), autorul lucrarii de strategie militara ,,Arta razboiului", propunea un șir de metode prin care  un popor ar putea fi învins înainte să se scoată sabia din teacă. - Discreditați tot ceea ce merge bine în țară. - Implicaţi reprezentanţii claselor conducătoare în afaceri dubioase! Distrugeți-le reputația și, la momentul potrivit, supuneți-i disprețului propriilor concetățeni! - Utilizați creaturile cele mai ticăloase și mai abjecte! - Răspândiţi discordia şi conflictele între cetățeni. Întărâtați-i pe tineri contra bătrânilor! - Ridiculizaţi tradiţiile adversarilor! Discreditați-le luminătorii de conștiință! - Perturbaţi, prin orice mijloace, aprovizionarea ! - Slăbiţi voința luptătorilor prin cântece şi imagini senzuale ! - Dați-le fete pentru a le lua mințile, dar si jad si mătase pentru a le stârni ambițiile ! - Fiți generoși în promisiuni şi recompense pentru informații! - Înfiltrați-vă peste tot spionii. Bazați-vă pe t

Mihail Sebastian este autorul broșurii filosovietice. N. Manolescu neagă evidențele

Nicolae Manolescu comentează în România literară , nr. 6/2024, articolul lui Ion Coja de pe situl propriu acestuia, pe tema broșurii prosovietice redactată de Mihail Sebastian. N. Manolescu neagă realitatea existenței broșurii, valoarea ba chiar și existența documentului memorialistic la care se referă Ion Coja, și la care m-am referit și eu cu ani în urmă, când l-am descoperit. Publicistul de la România literară , este atât de plin de sine și de prejudecăți că nu poate nici măcar însăila un dialog cu argumente. Neagă tot ce nu cunoaște sau tot ce nu-i convine lui. Deci și realitatea, autenticitatea mărturiei pe tema autorlâcului broșurist comunist și filosovietic al lui Mihail Sebastian, în contactul sociologului și scriitorul de stânga, Ștefan Popescu.  Ba mai și susține că Sebastian, presupusă victimă a naționalismului românesc, ar fi avut toată îndreptățirea să se bucure și să salute ocuparea României de către armata sovietică. Act similar cu colaboraționismul cel mai r

Iulian Boldea sau Riscurile supușeniei și spaimei

Le mer. 20 déc. 2023 à 17:55, Iulian Boldea < iulian.boldea@gmail.com > a écrit : Bună seara, Singurul fapt care mă preocupă e ca revista Vatra să nu fie acuzată că publică aprecieri cu tentă antisemită (cum au fost cele din textul publicat in nr. 10-11, oricâte explicaţii textuale/ subtextuale s-ar putea aduce) şi, astfel, să intre într-o sferă primejdioasă, care să ameninte finantarea ei.  Sper ca lucrurile să se liniştească... Cu cele mai bune ganduri, Iulian Boldea ____________ Iulian BOLDEA, Professor, PhD Scientific Researcher, Romanian Academy Executive Manager Alpha Institute for Multicultural Studies   Manager, Vatra Literary Journal Editorial Manager, Journal of Romanian Literary Studies Website: http://ro.wikipedia.org/wiki/ Iulian_Boldea Phone: +40744511546 Email:  iulian.boldea@gmail.com Dragă Domnule Iulian Boldea, sunt de acord și îngrijorarea Dumitale este normală. Totuși, eu am dreptul să mă apăr și să nu admit ceea ce Manolescu afirmă și ceilalți întăres

Pietre de râu

Apa trece, pietrele rămân Se spune că România este situată la o răscruce, dar nu ea este singura țară europeană în a cărei istorie să se fi făcut simțită această situație, acest destin geopolitic. Pe de altă parte, nimic nu ne-ar îndreptăți să scriem că un dat de această natură va influența fără drept de apel istoria unei națiuni. Oricum ar fi, s-a întâmplat nu o dată ca răscrucile noastre să fi fost umblate de oameni veniți de aproape sau de departe și nu totdeauna cu gânduri bune. S-a întâmplat uneori ca efectele trecerii lor să se poată numi dezastre, să se iște incendii, să apară pe marginea drumurilor noastre copaci cu roade stranii,  trupuri omenești, să ni se ducă vitele și grânele, să ni se scotocească tezaurele deja împuținate. Dar dintre toate distrugerile mai periculoase, pentru soarta noastră în timp, mi s-au părut multă vreme distrugerile suferite de arhivele noastre, fie că au fost ele depozitele unor mânăstiri în care copiștii păstrau la loc de cinste cronic

Un document ardelean. Autor Károly Kós (1911)

 Scrisoare despre maghiari şi români, din 1911, autor Kós Károly (născut cu numele de Karl Kosch).                 Vă supun atenţiei un articol, publicat în 4 septembrie 1911, de către scriitorul şi arhitectul ardelean de origine bănăţeană Kós Károly (născut cu numele de Karl Kosch), în Timişoara/Temeschwar/Temesvár, la 1883.                 Acest articol a fost extrem de prost primit de către elita maghiară a momentului, deşi mesajul conţinut era foarte clar şi pertinent, anticipând aproape la perfecţie, ceea ce se va întâmpla în Transilvania şi Austro-Ungaria…                 Traducerea textului din limba maghiară aparţine lui Antal Burján, eu doar intervenind acolo unde era cazul, pentru a da o formă cât mai literară articolului şi a nu se pierde sensul cuvintelor sale.                 Încercaţi un mic exerciţiu de imaginaţie şi înlocuiţi cuvântul maghiar cu român şi o să vedeţi surprinzătoare similitudini…                 Desigur Kós Károly, în ciuda pesimismului său de atunci, dea