Dan Culcer Jurnalul unui vulcanolog

„Cât de liberă este presa din România?“ Singurii care nu l-au iertat de întrebări indiscrete pe Nicolae Ceauşescu au fost jurnaliştii din cea mai mare democraţie a lumii. La dejunul oferit în cinstea oaspetelui la Clubul Naţional al Presei din Washington, la care au participat 200 de ziarişti din SUA, preşedintele statutului comunist a fost nevoit să atingă probleme sensibile: despre situaţia evreilor şi libertatea presei. Ceauşescu a fost întrebat de ce limitează România emigrarea evreilor şi dacă se ia în calcul propunerea unui senator american, care era de acord să voteze acordarea clauzei naţiunii celei mai favoriate în funcţie de facilitarea plecării evreilor din ţară. În răspuns, Ceauşescu a subliniat că este vorba despre două întrebări, că nu există o limitare a emigrării evreilor care vor să plece din România. „Acestă «limitare» este determinată de faptul că numărul evreilor care cer să plece devine tot mai mic. (…) Mi-e teamă să nu se propună vreun amendament pentru a accepta

Mi s-a trimis prin mel (mesaj electronic) recenzia cărții unui istoriograf evreu, specialist recuperator, Robert Levy. Nu am aflat cine este autorul recenziei. Am mai citit comentarii pe marginea cărții, inclusiv sub pana măiastră a prozatorului evreu din România, Norman Manea, în două numere ale Observatorului cultural . Regizorul, evreu din România, Radu Gabrea, a făcut un documentar pe marginea aceluiași subiect. Ce stă la baza resuscitării personajului, de un prozator, de un cineast și de un istoric ? Un interes normal intracomunitar sau o procedură de remistificare a istoriei, din care Tovarășa Ana va ieși nu doar o victimă a antisemitismului larvar al comunistului român Gh.Gheorghiu-Dej, ci și, până la urmă, o comunistă de omenie? A se vedea opera de «distrugere» sistematică a legendelor privitoare la lepădarea de, la denunțarea soțului, căzut sub gloanțe comuniste, Marcel Pauker, și până la opoziția Anei P. la colectivizarea forțată impusă de Moscova. Am făcut referință în car