Dan Culcer Jurnalul unui vulcanolog

Azi am trimis editorului în fine cartea mea, Cenzură și ideologie în comunismul real . 1130 de pagini format A4. Mă pot apuca de altceva. Lucrul la ea m-a învățat, prin scufundarea în arhive, câte ceva despre partea ascunsă a vieților noastre. Era păcat să trec alături de lumea asta plină de frică, de lașități și demisii, a sufletelor de slugoi. Sper să ajung să o văd tipărită și să-mi rămână timp să termin cartea de proza la care gîndesc de atâția ani. Roman sau ce va ieși din ea, nu știu. Dar va fi vorba de răscruci. De când am donat mare parte din biblioteca mea, Bibliotecii Centrale Unibersitare din Cluj, trăiesc cu neliniștea lipsei unor cărți pe care le aveam la îndemână și de care aș mai avea nevoie până la moarte. Internetul mi-a ridicat o parte din povară. Cărți despre a căror existență nu aș fi aflat niciodată se află acum disponbile. Mi-am cumpărat un lector de e-cărți. Mă însoțește când plec la drum cu trenul. Că biblioteca mea se află integrată într-o bibliotecă mai mare