Treceți la conținutul principal

Traversînd zona interzisă. Un spectacol de poezie și muzică românească la Paris în 1988

Am regăsit un exemplar din afișeta pe care o mutiplicasem ca invitație cu ocazia spectacolului realizat în colaborare cu regizorul Octavian Greavu la Paris. Eram amândoi proaspeți exilați și vechi naivi.
Credeam că putem face ceva pentru cultura română și că vom găsi solidarități care să ne îndemne să rezistăm la presiunea socială și economică a desțărării. 
Prima deziluzie mi-a produs-o Monica Lovinescu. Îi trimisesem o invitație ei și lui Virgil Ierunca. Mi-a declarat la telefon, când am sunat-o pentru a ști dacă a primti invitația, că nu vor veni fiindcă ilustrația muzicală este realizată de cunoscutul securist Victor Șirli.

Monica Lovinescu se minuna că am colaborat cu acest tip despre care toată lumea știe că. Nu eu îl adusesem, de altfel, ci Greavu, care îl cunoștea din București.

M-am înfuriat și i-am spus calm la telefon că voi trece pe la ei ca să mi se comunice lista completă a securiștilot din exil, ceea ce m-ar scuti de surprize. Evident, nici atunci, nici acum o astfle de listă nu există.

Pictorul Michel Faublé pe care îl cunoscusem cu prilejul unui stagiu încadrat la Centrul de formare și perfecționare a ziariștilor de pe rue du Louvre, la Paris. Atunci am participat la redactarea unui număr special de probă a Bastille Magazine. Mi-am luat sarcina să scriu despre geleriile de artă și atelierele ce se instalaseră în 1987 și 1988 în acest cartier parizian aflat în plină modificare de profil, de la mica industrie de mobilă la artele libere. 
După publicare interviului cu Michel Faublé, am rămas în legătură cu artistul, pictor și sculptor cunoscut mai ales în Elveția.
Mi-a acordat gratuit galeria ca să repetăm și prezentăm spectacolul al căruri program îl transcriu mai jos. Au participa, în afară de interpreți și organizatori, câteva persoane din diaspora, cred că era prezent și Matei Vișniec. Și trecători curioși pe o stradă foaret animată în vreme și la ora aceea.
Iată textul invitației, recuperat după scanarea foii imprimate.

Michel Faublé, Catherine Martin et la Galerie Bastille vous invitentA TRAVERS LA ZONE INTERDITEUn découpage lyrique proposé par Dan CULCER et mise en scène par Octavlan GREAVU
 Du quotidien oppressif vers le tragique existentiel, pour franchir les étapes d'un parcours difficile, d'une émancipation spirituelle, vous êtes guidés par les interprètes des poèmes :
Marcela SAFTIUC       Hélène SIELKA Roger BRET Michel MAILLETet Dumitru FURDUI dans l'espace sonore construit par le compositeur Vasile SIRLI. La poésie roumaine contemporaine est l'expression d'une quête des valeurs morales et des libertés fondamentales... les murmures, les grondements et les cris d'un peuple qui désire reconquérir sa place dans   une   Europe   coupée   en   deux   par   l'Histoire   tragique   de l'Après-Guerre.C'est l'occasion d'une rencontre*des poètes qui se trouventDES DEUX COTES DE LA ZONE INTERDITE :Daniel BOC, Ana BLANDIANA, Mircea CARTARESCU, Denisa COMANESCU, Dan CULCER, Mircea DINESCU, Ion MIRCEA, lleana MALANCIOIU, Adrian POPESCU, Daniel TURCEA, Dan VERONA, Vasile VLAD et Matei VISN1EC, sous le signe tutellaire de George BACOVIA, précurseur d'une modernité tragique.Pour prouver l'unité fondamentale PAR DESSUS LA ZONE INTERDITEles poèmes, dans leur langue d'origine et dans leur langue de communication, traduits par Annie Bentoiu, Emanoil Marcu, Dan Ion Nasta, Daniel Pujol et Dorina Radu, issues d'une même tradition européenne, se retrouvent devant vousmercredi, 14 Décembre 1988, à partir de 21 ni5entrée : 30 FCette soirée de poésie roumaine est devenue possible grâce au patronage du Comité d'Aide Exceptionnelle aux Intellectuels Réfugiés.LA GALERIE BASTILLE 20, rue de Lappe 75011 Parts Tel : 43 55 37 77-

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.